Proiectul Venus : Orase Marine

Orase Marine
Un sistem global cu aceste structuri pot găzdui cu uşurință mai multe milioane de oameni şi degaja presiunea populației uscatului. Ele pot oferi informaţii locuitorilor şi pot servi ca acvarii marine naturale fără îngrădirea artificială a vieţii marine.

Multe din aceste oraşe pot servi ca universităţi oceanografice care menţin echilibrul ecologic al sistemelor marine. Alte oraşe oceanice vor deţine ferme marine în care vor cultiva multe forme de viaţă marină. De asemenea, ele ar putea fi utilizate ca noi mijloace pentru a extrage resursele relativ neexploatate ale oceanelor, fără însă a-i tulbura ecologia. Altele pot monitoriza şi menţine echilibrul ecologic şi asana materialele radioactive şi alte materiale poluante care au fost deversate în mare.

După construcţie, aceste structuri pot fi deplasate către diverse locaţii în care vor da randament maxim și vor fi ancorate de fundul oceanului. Unele structuri vor fi remorcate în segmente prefabricate şi apoi asamblate la locaţiile selectate. Construcția lor internă va include camere de plutire care le va face, practic, nescufundabile. Aceste orașe se vor întreține singure și vor fi automatizate total.

Locuințe pe tărm

Clădiri de apartamente pe țărm din beton, oţel, sticlă, titan, şi o mare varietate de materiale noi, sintetice ar putea fi construite pentru a diminua presiunea populaţiei în zone cum ar fi Hong Kong, Tokyo, Los Angeles şi New York. Materialele utilizate în astfel de clădiri vor fi proiectate să reziste la efectele corozive ale mediului dur al oceanului.

Culturi marine & piscicultură

Aceasta este o vedere conceptuală a unui sistem de culturi marine şi de creştere a peștilor, care poate fi foarte variat în configurare. Astfel de sisteme vor fi folosite pentru a cultiva şi crește peşti şi alte forme de viaţă marină pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor nutriţionale ale oamenilor lumii. Capabile de a cultiva o mare varietate de viaţa marină, aceste structuri ar fi amenajate pentru a permite libera circulaţie a apei prin tot sistemul. Acestea sunt concepute pentru a fi necontaminante, ca parte integrantă a mediului marin.

Sisteme automate de apă

În cele din urmă, prin aplicarea conceptelor de reproiectare totală şi a proiectelor “mega – hidrologice”, am putea minimiza riscul de inundaţii şi secetă. Aceste căi navigabile ar fi o parte integrantă a unui sistem de control naţional a inundaţiilor, care ar reține apele de inundații, apoi ar putea fi eliberate în timpul perioadelor de secetă şi ar fi folosite pentru a menţine umiditatea. Ar putea de asemenea fi folosite pentru irigare, transport de pasageri şi de mărfuri; iar bazinele de stocare a apei ar putea fi utilizate și pentru agrement. În multe c

azuri, căile navigabile ar fi folosite pentru desalinizare prin evaporare.

Posted in: Proiectul Venus